22 November 2017
facebook twitter youtube Google+

Harta


Prognoza meteo


Sondaj
În ce perioadă din an vă efectuați de obicei călătoriile turistice?




Articole » Trasee montane » Cetăți/Castele » Cetatea Neamț


Cetatea Neamț se numără printre principalele monumente medievale ale României, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț, fiind ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I Mușat (1374-1391). Cetatea se alflă în nord-vestul orașului  Târgu Neamț, pe stânca Timuș, în vecinătatea celui mai înalt vârf al Culmii Pleșului(numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei râului Neamț.http://cetateaneamtului.ro/

Din cetate se putea străjui și controla căile de acces de pe Valea Siretului, a Moldovei și cele ce duceau, peste munți, în Transilvania. Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, pentru a răspunde pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea Neamț a fost menționată pentru prima dată la 2 februarie 1395, în timpul expediției de expansiune teritorială a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg în Moldova când emite un act ante castrum Nempch.Cetatea a fost puternic fortificată în secolul al XV-lea de către Ștefan cel Mare (ex: sant de aparare prevazut cu bastioane, cai de acces ce nu permiteau masinilor de lupa sa intre, ziduri foarte inalte) când a devenit una dintre principalele cetăți ale Moldovei.http://www.cetatea-neamt.neamtvirtual.ro/index.html

Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387 regelui Poloniei.

Privita de sus, cetatea are un plan patrulater, cu laturi inegale, care sunt insa adaptate dupa inclinatia terenului. Intre latura nordica si cea sudica este o diferenta de 1 metru (38.5 m, respective 37.5 m); intre latura estica si cea vestica apare o diferenta de aproximativ 7 metri (47 m, respectiv 40 m). Intre cetatile Moldovei exista diferente din mai multe puncte de vedere. Unul dintre acestea este reprezentat de amplasarea turnurilor de aparare, care, in cazul Cetatii Neamt, nu au fost construite la exteriorul zidurilor (asa cum sunt turnurile de aparare ale cetatilor Suceava si Scheia, care au fost ridicate in aceeasi perioada istorica); zidurile Cetatii Neamt au fost incastrate in ziduri, din cauza faptului ca fortificatiile naturale de pe trei dintre laturi nu permiteau turnurilor sa fie construite in exteriorul zidurilor cetatii.

Odata cu inceputul secolului XVIII si pana la inceputul secolului XIX importanta Cetatii Neamt incepe sa scada, odata cu scaderea puterii institutiei domniei. Cetatea Neamt a devenit monument istoric în anul 1866. Pentru conservarea si pastrarea cetatii in conditii cat mai bune au fost efectuate lucrari de reconsolidare (1968-1972), lucrari ce au fost conduse de arhitectul Stefan Bals.

În anul 1718, după ce s-a sfârșit războiul austro-turc (1716-1718), otomanii i-au dat poruncă domnitorului Mihai Racoviță să distrugă Cetatea Neamțului și Mănăstirea Miera deoarece fuseseră folosite de către corpul expediționar austriac, condus de francezul François (Ferentz) Ernaut de Lorena, a pătruns în Moldova pe la Cașin.  Cronicarul Ion Neculce relatează cum "lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamțului și Miera, unde au șăzut cătanele. Și le-au stricat, iar nu foarte de tot".

Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, Cetatea Neamț devine un simbol al istoriei a poporului român. În anul 1866 Cetatea Neamț a fost declarată monument istoric. În perioada 1968-1972 au fost efectuate lucrări de consolidare a zidurilor, sub conducerea arhitectului Ștefan Balș, fără a reconstrui porțiunile de ziduri prăbușite.

În perioada 2007-2009, Cetatea Neamțului a fost reabilitată cu fonduri europene prin programul Phare 2004-2006 Coeziune Economică și Socială, la care s-au adăugat fonduri alocate de Consiliul Județean Neamț, în parteneriat cu Consiliul Local Târgu Neamț. Fondurile europene au fost majoritare, cele două instituții nemțene având o contribuție de 10% din valoarea lucrărilor. Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic au fost întocmite de către un colectiv condus de arhitecții Gheorghe Sion și Corneliu Constantin din cadrul Institutului Monumentelor Istorice București.

S-au realizat următoarele lucrări: modernizarea drumului de acces pornind cu strada Stefan cel Mare, strada 1 Decembrie și terminând cu Aleea Cetătii; restaurarea întregului ansamblu arhitectonic; iluminarea căilor de acces și a monumentului; construcția de noi clădiri care să satisfacă cerințele funcționale impuse; amenajarea celor trei parcări existente în apropierea cetății; alimentarea cu apă și canalizarea.

Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional la 4 iulie 2009. Au fost amenajate 21 de încăperi, printre care sala de sfat și judecată, sala armelor, închisoarea, camera de provizii, sala de mese, paraclisul etc. În unele camere este recreată atmosfera din vremurile trecute, când cetatea era locuită. În încăperea ce servea ca închisoare se află patru manechine imaginând răufăcători, legați cu lanțuri. În lunile de după deschidere, fortăreața a fost vizitată zilnic de circa 500 de turiști, iar sâmbăta și duminica de aproximativ 2.000.

Cetatea Neamț este construită din piatră de râu (folosită atât ca elevație, cât și ca umplutură a zidurilor), din piatra de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și rocă de gresie verzuie. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare (pe latura de nord). În cetate se pătrundea pe o poartă ("poarta mușatină") aflată pe la mijlocul zidului nordic.

Fortul mușatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m și latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m și aveau inițial o înălțime de circa 12-15 m, fiind susținute și consolidate în exterior de 18 contraforți puternici de formă prismatică, care corespund pe direcția zidurilor interioare.

În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări:

·                     pe latura de est se aflau închisoarea, monetăria, camera de provizii și cuhnea (bucătăria) - la parter și demisol, "neagra temniță", paraclisul "Sf. Nicolae", cameră de locuit, camera pârcălabului și camera domnițelor - la etaj

·                     pe latura de vest se aflau sala armelor - la demisol și parter, sala de sfat și judecată, o sală de trecere, un iatac și o cameră de taină - la etaj

·                     pe latura de sud se afla un lapidarium - la demisol și parter și o terasă - la etaj

·                     pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă

Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice.




Galerie foto
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț
  • Cetatea Neamț

Data adaugare: 15-08-2013 23:12 autor: Marius Stefan
   
Ultima modificare : 15-08-2013 23:19

Comentarii